Why ANOFM, LinkedIn, BestJobs and official statistics appear to contradict each other—and why they’re all telling the truth.
În ultimele luni, piața muncii din România a devenit din ce în ce mai dificil de interpretat. Nu pentru că lipsesc datele. Din contră. Avem mai multe informații decât oricând.
Problema este că fiecare sursă măsoară o altă realitate.
Dacă privești doar statisticile oficiale, ai impresia că piața încetinește. Numărul locurilor de muncă publicate scade, angajările noi sunt mai puține, iar companiile devin mai prudente.
Dacă urmărești însă platformele private de recrutare, imaginea este aproape opusă. Angajatorii contactează mai mulți candidați, recrutarea pentru specialiști rămâne competitivă, iar cererea pentru anumite competențe continuă să crească.
Ambele perspective sunt corecte.
Și tocmai aici apare confuzia.
Pentru o companie care analizează România ca destinație pentru investiții sau recrutare, înțelegerea sursei datelor este la fel de importantă ca înțelegerea pieței muncii în sine.
ANOFM, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, publică cea mai amplă bază de date oficială privind locurile de muncă disponibile în România.
În ultimele nouă luni am urmărit evoluția a peste 72.500 de anunțuri de angajare, publicate în toate județele și în aproape toate sectoarele economiei.
La prima vedere, tendința este clară. Numărul anunțurilor noi a scăzut cu aproximativ 20% față de septembrie 2025. În aceeași perioadă, totalul locurilor de muncă disponibile a coborât de la peste 40.700 la mai puțin de 30.000.
Privind exclusiv aceste cifre, concluzia pare evidentă. Piața muncii încetinește. Companiile recrutează mai puțin. Cererea de personal este în scădere.
Dar această concluzie surprinde doar o parte din realitate.
Una dintre cele mai frecvente greșeli este interpretarea datelor ANOFM ca o fotografie completă a pieței muncii. În realitate, platforma măsoară doar segmentul formal și administrativ al recrutării. Companiile publică locuri de muncă în ANOFM deoarece legislația le obligă sau deoarece folosesc sistemul public de ocupare.
Nu pentru că se așteaptă neapărat să găsească acolo următorul angajat. Acest lucru influențează profund structura datelor.
Majoritatea anunțurilor provin din industrii precum:
Sunt domenii unde recrutarea este continuă, fluctuația personalului este ridicată, iar deficitul de forță de muncă reprezintă o problemă operațională.
Prin urmare, ANOFM nu răspunde la întrebarea: „Unde sunt cele mai bine plătite locuri de muncă din România?”
Răspunde la o întrebare mult mai importantă pentru economie: „Unde lipsesc oamenii?”
Analiza bazei de date ANOFM scoate la iveală un detaliu care schimbă complet modul în care trebuie interpretate statisticile oficiale.
81% dintre toate anunțurile publicate nu afișează salariul.
Aceasta este una dintre cele mai ridicate rate de lipsă a transparenței salariale din Uniunea Europeană.
Mai interesant este însă ceea ce se întâmplă în cele aproximativ 19% dintre anunțuri unde salariul este public.
86% dintre acestea oferă salarii apropiate de salariul minim brut, inițial 4.050 lei, iar după majorarea din 1 iulie 2026, aproximativ 4.325 lei.
La prima vedere, cineva ar putea concluziona că majoritatea locurilor de muncă din România sunt plătite la nivelul salariului minim.
Dar această concluzie ar fi greșită.
Potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net în România era de 5.412 lei în februarie 2026. Diferența dintre salariile afișate în ANOFM și salariul mediu efectiv este de aproximativ 25%. Acest decalaj nu apare pentru că datele oficiale sunt greșite.
Apare deoarece cele două surse măsoară segmente complet diferite ale pieței muncii. ANOFM surprinde în principal piața blue-collar.
INS măsoară întreaga economie. Iar între cele două există o diferență fundamentală.
În ciuda încetinirii generale a recrutării, un sector continuă să își mărească ponderea.
Construcțiile.
În doar nouă luni, construcțiile au crescut de la aproximativ 16% la aproape 19% din toate anunțurile publicate, depășind chiar categoria generică „alte activități”.
Această evoluție confirmă ceea ce angajatorii spun de ani de zile. Deficitul de personal din construcții nu este conjunctural. Este structural.
Cererea rămâne ridicată indiferent dacă piața muncii accelerează sau încetinește. În schimb, producția, retailul, transporturile și HoReCa au rămas relativ constante sau au înregistrat ușoare scăderi.
Acest lucru sugerează că firmele nu și-au rezolvat problemele de recrutare. Pur și simplu au devenit mai prudente în deschiderea unor poziții noi.
Există însă o altă piață a muncii care aproape că nu apare în statisticile oficiale. Specialiștii IT, inginerii, consultanții, managerii, profesioniștii din centrele de servicii, specialiștii financiari și rolurile executive.
Aceste poziții sunt recrutate aproape exclusiv prin platforme private precum LinkedIn, eJobs, BestJobs sau prin agenții specializate.
Salariile lor pot varia între 3.000 și peste 8.000 de euro pe lună, însă aceste informații sunt aproape complet absente din ANOFM.
Asta înseamnă că imaginea oferită de platforma publică este incompletă.
Nu pentru că datele sunt greșite.
Ci pentru că măsoară o altă parte a economiei.
În timp ce piața oficială pare să încetinească, platformele private transmit o imagine mult mai dinamică. În iulie 2026, BestJobs a raportat că angajatorii au contactat de trei ori mai mulți candidați decât în luna precedentă. Tot în aceeași perioadă, au fost trimise aproximativ 400.000 de CV-uri.
Aceste cifre indică faptul că recrutarea pentru poziții specializate și white-collar rămâne activă. Companiile continuă să concureze pentru talente. Doar că această competiție nu mai este vizibilă în statisticile ANOFM. Rezultatul este existența a două piețe ale muncii care evoluează simultan.
Prima este piața administrativă, dominată de recrutarea de volum și de locurile de muncă operaționale.
A doua este piața competitivă a talentelor, unde salariile, employer brandingul și beneficiile sunt principalele instrumente de recrutare.
Citește și: De ce angajatorii premium folosesc transparența salarială ca avantaj competitiv
Pentru o companie care intenționează să își extindă operațiunile în România, alegerea sursei de informații poate schimba complet concluziile.
Dacă analizează doar ANOFM, va vedea o piață dominată de construcții, logistică și retail, cu salarii apropiate de minimul legal și un volum mai redus de recrutare.
Dacă analizează platformele private, va observa o competiție intensă pentru specialiști, salarii mult peste media economiei și un ritm de recrutare diferit.
Ambele imagini sunt reale. Dar niciuna nu este completă de una singură. ANOFM arată baza pieței muncii. Platformele private arată vârful acesteia.
Pentru a înțelege România, trebuie privite împreună.
În următorii ani, această diferență dintre piața oficială și cea privată ar putea începe să se reducă.
Directiva europeană privind transparența salarială, transpusă în România prin proiectul legislativ B392/2026, urmărește introducerea obligativității publicării intervalelor salariale în anunțurile de angajare.
În teorie, această schimbare va face piața muncii mult mai transparentă.
În practică însă, adoptarea este lentă.
Mulți angajatori încă nu publică salariile, iar nivelul actual de conformare rămâne redus.
Va mai dura până când datele oficiale vor reflecta cu adevărat întreaga piață.
Poate cea mai importantă concluzie a acestei analize este că România nu are o singură piață a muncii.
Are două. Una este formală, administrativă și dominată de recrutarea blue-collar. Cealaltă este competitivă, privată și orientată către specialiști și talente.
Fiecare spune o poveste diferită. Iar fiecare este corectă în propriul context. Până când transparența salarială va deveni regula, cea mai fidelă imagine asupra pieței muncii din România nu poate proveni dintr-o singură sursă.
Ea se construiește prin compararea mai multor seturi de date și, mai ales, prin înțelegerea a ceea ce măsoară fiecare dintre ele.
Acesta este motivul pentru care analiza pieței muncii nu înseamnă doar interpretarea cifrelor.
Înseamnă interpretarea contextului din spatele lor.
Surse: ANOFM (72.516 anunțuri analizate, septembrie 2025 – iulie 2026), Institutul Național de Statistică (INS), BestJobs, eJobs, PwC România, Economica.net, ZF.ro.